For you…

Atat de putin pentru o mare fericire

Stau adesea singura si plictisita, ma intreb in sinea mea ce as putea sa fac pentru a nu lasa timpul sa treaca fara noima. Atat de plictisita si lenesa incat nici macar sa mai gandesc nu mai pot. Si  totusi totul depinde  de posibilitate si vointa. Daca nu pot sa ies din acasa, tot ce  as vrea sa fac este sa ies,  sa fac orice insa departe de acesti pereti seci si pustii, sa fug  de singuratatea ce ma urmareste  ca o umbra in bataia soarelui, dar nu, e imposibil.

Daca as putea iesi  as zice ca nu am unde. Unde poti sa mergi? cobori  treptele casei, iesi din scara blocului si  iar  apar sute si mii de intrebari in ce directie. Si dac ar fi sa nu iti pese care e directia apar alte si alte intrebari cu cine?  cu ce? cum?  …  si  tot asa.

Oare sa fie lenea? oare sa fie indiferenta? oare ce sa fie…

Si  totusi azi as vrea sa inchid ochii  si sa ma las dusa de gand si de val, sa ma las  purtata de vise.

Inchid  ochii imi  prind iubitul de mana, ii acopar buzele in semn de  tacere sa nu zica nimic, urc in masina si plec.  Tot ce as lua cu mine ar fi el si cheile de la masina. Fara telefoane, fara net, fara bani, fara griji macar pentru o zi.  Apas acceleratia si tin drumul spre mare. O dimineata senina, cu un rasarit de poveste, un aer curat, o usoara adiera de vant si nici un gand  ce strica  farmecul si placarea acelei  clipe.   Sa simti muzica, sa simti curentul de la geamul deschis, sa ii simti privirea ce te soarbe nedumerita si sa ii raspunzi cu o alta privire plina de suspans si dragoste.

Cateva ore  doar  pentru noi doi, departe de lume, de zgomotul infernal si agitatia marelor metropole. O plaja pustie, departe de  tot. Sa simti  briza marii, sa simti cum iti arde nisipul sub picioare, sa  simti   soarele cum  ne alinta  crestetele, sa ma ia de mana si sa ne aruncam in  mare fara sa ne pese de nimic.

Simt apa cum ma cuprinde si  imi curata fiecare grija, fiecare greutate, fiecare nevoie… te am pe tine in bratele mele si nu mai am nevoie de nimic.  Ne jucam, radem, urlam asemeni copiilor ce nu le pasa de nimic si stiu sa se bucure  de fiecare amanunt al vietii.

Parfum de fericire, gust de dragoste, peisaj de mister, sunet  de iubire, atingeri de pasiune, noi doi si marea ce alta bucurie iti mai poti dori? de ce altceva mai ai nevoie? Ce iti lipseste?  Nimic…  E totul perfect, e o fericire maxima.

Atunci se pune problema daca  ne trebuie  atat de putin pentru a fi fericiti de ce atata tristete in jur?

Dragii mei viata e frumoasa si ne trebuie atat de putin pentru a fi fericiti. Trebuie doar sa credem in asta si sa ne o dorim cu adevarat.

CREDE , SPERA SI  LUPTA

E usor sa fii fericit

Detasata de trecut…

Azi  simt nevoia sa urlu in gura mare ca iubesc, ca am intalnit o persoana extraordinara care ma  poate face fericita cu insasi prezenta.  Azi  stiu ca sa stins si ultima scanteie a trecutului. Nu mai exista dubii, nu mai vreau paravane. Vreau sa stie o lume intreaga ca traiesc.  Am  simtit de  ceva vreme ca ma detasesem de un trecut, insa in adancu sufletului imi era frica de o scanteie ce poate mocni  sub cenusa dragoste trecute. Azi  a venit  furtuna, cenusa toata fuse spulberata de vant. Am ramas pustie, mai goala si mai usoara. Era nevoie de aceasta curatare sufleteasca  pentru a scapa  de gunoiul din  inima. Am  curatat  sufletul si inima, am renovat tot pentru a  lasa o alta fericire sa imi inunde sufletul. Ii multumesc acelui suflet ratacit ca  si.a facut cuibil anume in inima mea, ca acum este „acasa”  in sufletul meu. Ca a avut rabdare cu mine si  pentru toate-ti multumesc  suflet pereche. Azi sunt fericita, TE IUBESC

Suflet ranit

Uneori ar trebui sa invatam sa fim mai pasivi si mai  reci in fata rautatilor. Pentru ca fara  se ne dam seama unele rautati  ne sunt aruncata  in fata pentru a ne  rani, chiar daca suntem constienti ca nu sunt adevarata.

Ce mult poate sa doara atunci cand esti ranit de omul care candva  insemna ceva,  care facea parte din ceea ce erai  tu, chiar daca azi nu mai inseamna absolut nimic.

Azi  am inteles inca o data si mi.am confirmat mie ce mult inseamna familia. Cat de adanc ajunge un cuvant rau aruncat in directia familiei. Nu v.oi mai permite niciodata nimanui sa se atinga de ei. V.oi fi scutul familiei mele….

Am  cei mai  nepretuiti ingeri, care imi vor tot binele din lume si pentru care si  eu sunt  dispusa sa imi dau si viata, pentru fiecare din ei. Si nu cred ca are dreptul  cineva sa ii acuze pentru ca am fost avertizata asupra a ceva, sau pentru un oricare motiv.

Ma simt…  ranita, sunt nervoasa, furioasa si ranita.  Confuza in ganduri, asemeni unui leu caruia i.ai atins hrana.

Atunci cand ai de a face cu o persoana, rezolvati problemele cu el sau  ea, dar niciodata cu  oamenii dragi sufletului lui

Weekend

Trec  clipe, trec zile, poate trec si luni intregi fara sa lase macar ceva,  o amprenta  cat  de mica. Insa sunt si momente care iti par  ca au zburat si nu  ai  apucat sa treiesti sau sa savorezi acvea bucata de timp si totusi privind in urma realizezi ca ai trait.o atat de intens.

Week-ul ce a trecut am avut parte de un asemenea moment-

-am  revazut unele persoane dragi

-am  cunoscut alte persoane speciale

-am vazut nebunie,  prostie, distractie

-am trait senzatii tari (si aici vb de senzatii la propriu nu  prostii si nici perversitate 🙂  )

-m.am distrat

-mi.am  reincarcat bateriile.

 

 

Totul incepea frumos si linistit intr.o dimineata de sambata. Am urcat  la volan si am pornit in cautarea unui cadou potrivit pt iubitul meu copil, doar era 1 iunie.  Apoi cu calm, dor si intuziasm pornii spre autostrada. Urma sa  incerc singura un  drum nou, poate si dificil, pentru  ca  era  ceva aparte pentru mine. Insa cu  durul ce i.l aveam in suflet, tot doru pentru El, nu am mai tinut cunt de nimic. M-am  cuncentrat la drum, am bagat piciorul in acceleratie si plecata  am  fost.

Totul mergea mai mult decat perfect, imi mai ramasese 31 de minute pana sa ajung la destinatie, calculam fiecare minut, fiecare clipa ce mai ramanea. Cu cat simteam mai mult ca scade timpul, se reduce distanta, cu atat mai mult cresteau pulsatiile inimii, o avalansa de emotii parca ma coplesea si totusi ramaneam ferma pe pozitie si concentrata la drum.

Totul bine si frumos pana la acea curba…  urata  si oribila. A fost cam  ceva de genu: drum cu serpentine, conduceam destul de calm si incercam sa mentin aceeasi viteza ca si colegu din fata, la fel facea  si cel de venea in spatele meu, deci  o coloana de masini   ce conduc linistite  pe un drum destul de nasol.Am intrat in curba cam  cu 50 la ora,  nu cred ca am pierdut controlul volanului dar masina mia derapat… (imi amintesc doar cum am tras de volan si  am apasat frana, mintea parca  ramasese blocata undeva pe la roti  ca nu mai gandeam nimic…) Cand sa oprit masina din miscare  mi.am dat seama ca in pe marginea unei rape  urata,masina inclinata destul de rau, se tinea doar in pomii. Nu am avut  cum sa deschid usa de la sofer. am coborat pe usa din dreapta, doi barbati se indreptau  catre mine sa vada daca sunt bine. Eram bine, nici macar spariata. Am privit masina si  ma pufnit rasu instantaneu. Acei doi  barbati cred  ca si.au imaginat ca mi.am sarit  de pe fix. In fine asta era doar  inceputu a ce urma, dar ramane vesnic intiparit in mintea mea de blonda, chiar daca sub acoperire,  ramane a fi  primul meu accident in calitate de soferita.

Am chemat pe cineva, mi-au scos masina. Oameni carora le multumesc din suflet.

Am plecat spre casa  ca si cum nimic nu s.ar fi intamplat. Am pus  punct acolo si incercam sa nu las  acest incident sa imi distruga tot weekendul.

Dupa au urmat multe momente frumoase, am  dansat, am cantat, am  mancat, am ras cu gura pana la urechi si am tremurat de frig, am trait iar raul ala de serpentine, am vazut prostia si rebeliciunea (deca pot sa ii spun asa)  adolescentilor de azi, am  trait  clipe   de care imi era dor…

Intorsi acasa am  adormit in bratele iubitului, m.am trezit in bratele lui, cu sarutarile lui,  cu respiratia greoaie ce o simteam in dimineata.  Momente ce nu pot fi nici cumparate , nici inlocuite cu nimic.

Un  weekend scurt dar plin cu de toate, cu de toate si la propriu si la figurat 🙂